650

4

Istorie

Primul muzeu virtual al foametei organizate din Basarabia

Sambata, 26 Decembrie 2020

Eveniment

Basarabia
1946-1947

Realizare

Muzeu
Virtual

Documentar

Omorâți
prin înfometare

Este preocupată de fenomenul foametei organizate din Basarabia, perioada 1946-1947. A realizat o serie de cercetări științifice, discută cu supraviețuitorii foametei, iar acum un an a lansat la Chișinău și filmul documentar “Omorâți prin înfometare”. Vorbim despre doctorul în istorie, Mariana S. Țăranu, care acum este stabilită în România. Într-o discuție pentru portalul nostru romaniamea.md, aflăm împreună de la cercetătoarea Mariana S. Țăranu de ce o preocupă subiectul foametei organizate în spațiul româno-basarabean și ce lecții am putea învăța din tot acest deziderat.

ROMÂNIA MEA: De ce a fost nevoie de realizarea unui muzeu virtual al foametei?

Mariana S. Țăranu: Muzeul virtual al Foametei din Basarabia este unul din proiectele mele pe care l-am gândit mult timp – câțiva ani și împreună cu regretatul profesor de la Sibiu Nicolae-Bogdan Tămaș (1972-2019), basarabean pe linie maternă – și pe care am reușit să-l lansăm în anul 2020. Dosarele consultate în arhivele din Chișinău, literatura de specialitate, discuțiile cu supraviețuitorii regimului de ocupație sovietic atât în cadrul emisiunii „Recurs la istorie” pe care am moderat-o mai mulți ani la postul de radio „Vocea Basarabiei”, dar și în timp ce lucram asupra textelor pentru rubrica „Crimele comunismului” la ziarul „Timpul” de la Chișinău, zilnic mă convingeau și mă conving că miile de basarabeni omorâți cu bunătiință de ocupantul sovietic așteaptă să li se facă dreptate nu doar în cer, ci și pe pământ. 

Republica Moldova este unicul loc din Europa unde numele torționarilor, a colaboraționiștilor și a turnătorilor sunt protejate, sunt răziute din dosare, mai mult, numai în Republica Moldova torționarilor și se mențin și îngrijesc monumentele – toate acestea m-au motivat să creez un Muzeu Virtual al Foametei din Basarabia. 

Muzeul Virtual al Foametei din Basarabia (www.muzeulfoametei.ro ) este primul Muzeu virtual dedicat victimelor foametei din lume. Prin materialele prezentate Muzeul își familiarizează vizitatorii cu politica de teroare prin înfometare aplicată pe teritoriul românesc al Basarabiei în primii ani ai celei de a doua ocupații sovietice, politică care a culminat cu foametea organizată în anii 1946-1947.

ROMÂNIA MEA: Ce presupune acest concept al muzeului virtual al foametei?

Mariana S. Țăranu: Prin materialele prezentate Muzeul Virtual al Foametei din Basarabia (www.muzeulfoametei.ro ) își familiarizează vizitatorii cu politica de teroare prin înfometare aplicată pe teritoriul românesc al Basarabiei în primii ani ai celei de a doua ocupații sovietice, politică care a culminat cu foametea organizată în anii 1946-1947. 

Aria geografică a exponatelor Muzeului Virtual al Foametei din Basarabia înglobează teritoriul Basarabiei, acele șase județe care au fost incluse în componența Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM). 

Materialele prezentate sunt scrise în limba română și clasificate în baza criteriului tematic. Muzeul este structurat în panouri tematice ale căror texte sunt însoțite de docmente, fotografii, mărturii prezentate fie în formă de texte, fie video, sau audio. 

Mai mult, fondul de documente este constituit din documente inedite, dar și publicate. Și pe această cale aduc mulțumiri supraviețuitorilor foametei care au acceptat să retrăiască calvarul acelor vremuri în timp ce îmi acordau interviuri sau îmi recomandau unde a-și mai putea găsi supraiețuitori care acceptă să vorbească despre această tragedie prin care le-a fost dat să treacă. 

ROMÂNIA MEA: Dacă e să ne referim la fenomenul propriu-zis al foametei organizate în Basarabia, cine a stat în spatele acestei politici de înfometare a populației acestui ținut și de ce a făcut-o?

Mariana S. Țăranu: Din primele zile ale celei de a doua ocupații sovietice constant s-a promovat sărăcirea populației, dar și rusificarea masivă a acesteea. De asemenea se promova lupta cu analfabetismul, dar de-facto, aceasta constituia o amplă, sistemică și costisitoare politică de rusificare a populației băștinașe. Foametea din Basarabia a fost ultima foamete organizată de URSS pe teritoriile cucerite, statul sovietic avea experiență în acest sens, tocmai de aceea trebuie să recunoaștem politica de înfometare și-a atins scopurile propuse: colectivizarea forțată a Basarabiei, oprimarea oricărei forme de rezistență a locuitorilor și respectiv, frângerea coloanei vertebrare a băștinașilor, deznaționalizarea și pur și simplu, transformarea basarabenilor într-o masă amorfă care nu mai avea niște puncte de reper care i-ar asigura continuitatea, iar consecințele acestei politici se resimt până în prezent. 

ROMÂNIA MEA: Ați realizat și un film documentar „Omorâți prin înfometare”. Care a fost linia roșie a producției și ce ați vrut să arătați publicului?

Mariana S. Țăranu: În anul 2019 împreună cu jurnalistul Vitalie Guțu de la Chișinău am lansat filmul documentar „Omorâți prin înfometare” – primul film documentar din spațiul românesc despre foametea organizată în Basarabia. Prin intermediul documentarului am prezentat publicului care au fost cauzele, scopul, dar și metodele prin care au fost înfometați basarabenii și metodele prin care au supraviețuit, inclusiv consecințele imediate și în timp ale acestei tragedii. Filmul documentar ne-a oferit șansa de a demonstra publicului metodele prin care a fost ștearsă memoria basarabenilor și de ce s-a ajuns la situația când în fiecare localitate avem gropi comune ale celor care au murit de foame, gropi comune pe care de cele mai multe ori fie că stau pietre pe ele, fie garduri, sau fie că e un drum de țară peste acestea. 

Considerați necesară o platformă de promovare editorială pozitivă precum România Mea?

66

voturi

ROMÂNIA MEA: Cum ar trebui noi, ca societate, să cinstim memoria celor care au avut de suferit de pe urma foametei?

Mariana S. Țăranu: Foarte bună întrebare. În primul rând conducerea statului Republica Moldova trebuie să ia atitudine față de această tragedie, așa dar, autoritățile statului ar trebui să recunoască fenomenul foametei organiate de URSS pe teritoriul Basarabiei, să condamne politica de genocid a URSS orientată asupra polpupației Basarabiei și, conform practicii și dreptului internațional, să solicite compensații de la Federația Rusă, succesoarea de drept a URSS. 

Mai mult, urmând modelul statului vecin Ucraina, să fie stabilită o zi de comemorare a victimelor foametei. În această zi să fie organizate depuneri de flori în toate localitățile, iar bisericile să organizeze o slujbă de pomenire a celor omorâți intenționat prin infometare de ocupantul sovietic. 

În timpul orelor de istorie locală prevăzute în Curricula școlară, elevii sub îndrumarea profesorului să identifice listele celor decedați din localitățile lor de baștină, și în măsura posibilităților să colecteze mărturii de la urmași despre calvarul familiei în acea perioadă, contribuind astfel la scrierea unei istorii locale veridice. 

În fiecare familie ar fi binevenit să se discute despre membrii acesteea decedați de foamete, iar numele acestora să fie înscrise în Pomelnice și pomenite oridecâte ori e cazul. 

Guțu Vitalie

Jurnalist Senior

Guțu Vitalie




Articole preluate